Recent, Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a publicat un raport alarmant care a scos la iveală o practică controversată a Regiei Naționale a Pădurilor (Romsilva). În 2025, Romsilva a derulat 371 de proceduri de negociere fără publicare prealabilă, cu o valoare totală de 28,25 milioane de lei, majoritatea fiind justificate prin „extremă urgență”. Această situație ridică întrebări serioase cu privire la transparența și legalitatea achizițiilor publice în România.
Contextul achizițiilor publice în România
Sistemul de achiziții publice din România este reglementat printr-o legislație complexă care are rolul de a asigura transparența și concurența în procesul de atribuire a contractelor publice. Totuși, în ultimele decenii, numeroase scandaluri de corupție și abuzuri legate de achizițiile publice au pus sub semnul întrebării integritatea acestui sistem. Romsilva, ca autoritate publică, este obligată să respecte aceste reglementări, iar utilizarea procedurii de negociere fără publicare prealabilă este permisă doar în circumstanțe excepționale, ce trebuie justificate corespunzător.
Legislația stipulează că procedurile de negociere fără publicare prealabilă pot fi utilizate în cazuri de extremă urgență sau atunci când, în cadrul procedurilor competitive, nu s-au primit oferte. Totuși, această flexibilitate poate fi exploatată, iar raportul ANAP sugerează că această practică a devenit frecventă, ceea ce ar putea duce la riscuri semnificative pentru integritatea procesului de achiziții.
Numărul și valoarea achizițiilor efectuate de Romsilva
Conform raportului ANAP, Romsilva a realizat 371 de proceduri de negociere fără publicare prealabilă în 2025, ceea ce reprezintă o scădere semnificativă față de anii anteriori, când numărul procedurilor a fost de 860 în 2024 și 1.324 în 2023. Deși această scădere poate părea un semn pozitiv, Romsilva rămâne pe locul al doilea la nivel național, după Spitalul Clinic Municipal de Urgență Moinești, în ceea ce privește numărul de achiziții fără licitație.
Valoarea totală a acestor achiziții a fost de 28,25 milioane de lei, reprezentând 0,46% din totalul negocierilor fără publicare prealabilă la nivel național în 2025. Aceasta este o creștere față de 0,31% în 2024, ceea ce indică o tendință de utilizare crescută a acestor proceduri, chiar și în absența unei transparențe adecvate.
Motivul invocat: „extremă urgență”
Un aspect îngrijorător al raportului ANAP este că peste 82% dintre procedurile Romsilva au fost justificate prin „extremă urgență”. Această formulare vagă poate fi interpretată în multe feluri și ridică întrebări despre legitimitatea acestor achiziții. În contextul achizițiilor publice, „extremă urgență” ar trebui să fie o excepție, nu o regulă. Utilizarea frecventă a acestui motiv indică o problemă sistemică în planificarea și gestionarea achizițiilor de către Romsilva.
Raluca Rogoz, președintele ANAP, a subliniat importanța consolidării mecanismelor de control intern și a planificării achizițiilor. În absența unor măsuri stricte de control, această situație poate duce la abuzuri și la risipirea fondurilor publice, ceea ce afectează nu doar eficiența administrativă, ci și încrederea publicului în instituțiile statului.
Distribuția geografică a achizițiilor
Raportul ANAP a evidențiat o concentrare semnificativă a procedurilor de negociere fără publicare în București și Suceava. Din cele 371 de achiziții, 215 au fost realizate în Capitală, iar 106 în județul Suceava. Această concentrare geografică poate ridica semne de întrebare cu privire la accesibilitatea și echitatea procesului de achiziții publice, având în vedere că alte județe au raportat un număr semnificativ mai mic de proceduri.
De exemplu, în județele Bihor, Tulcea, Arad, Caraș-Severin și Prahova, numărul de proceduri a fost considerabil mai mic, ceea ce sugerează că resursele și oportunitățile de afaceri pot fi distribuite inegal. Aceasta nu doar că afectează competitivitatea, dar poate crea și un climat de neîncredere în rândul antreprenorilor care doresc să colaboreze cu instituțiile publice.
Implicatiile pe termen lung ale acestor practici
Utilizarea frecventă a achizițiilor fără licitație, justificată prin „extremă urgență”, poate avea implicații pe termen lung asupra sistemului de achiziții publice din România. În primul rând, aceasta poate duce la o concurență neloială, în care doar câțiva furnizori au acces la contracte publice, în detrimentul altora care ar putea oferi servicii la prețuri mai bune sau cu o calitate superioară.
De asemenea, acest tip de practică poate afecta încrederea cetățenilor în instituțiile publice. Dacă populația percepe că achizițiile se desfășoară fără transparență și fără respectarea regulilor, acest lucru poate duce la o scădere a încrederii în autoritățile statului. În timp, acest lucru poate avea un impact negativ asupra stabilității politice și sociale, generând un climat de neîncredere și frustrare în rândul cetățenilor.
Perspectivele experților și măsurile necesare
Experții în domeniul achizițiilor publice sugerează că este nevoie de o reformă profundă a sistemului de achiziții din România. Aceasta ar putea include măsuri precum o mai bună formare a personalului responsabil cu achizițiile, implementarea unor sisteme de monitorizare mai riguroase și creșterea transparenței în procesul de selecție a furnizorilor.
Raluca Rogoz a subliniat că ANAP va continua să monitorizeze utilizarea procedurilor de negociere fără publicare, ceea ce este un pas în direcția corectă. Totuși, pentru a avea un impact real, este esențial ca aceste analize să conducă la acțiuni concrete și măsuri legislative care să limiteze abuzurile și să asigure respectarea legii în toate aspectele procesului de achiziții publice.
Concluzie: Necesitatea unei schimbări în gestionarea achizițiilor publice
În concluzie, raportul ANAP subliniază o problemă sistemică în ceea ce privește achizițiile publice efectuate de Romsilva. Utilizarea pe scară largă a procedurilor de negociere fără publicare prealabilă, în special sub justificarea „extremei urgențe”, ridică semne de întrebare cu privire la transparența și corectitudinea procesului de achiziții. Este esențial ca autoritățile competente să ia măsuri pentru a restabili încrederea publicului în sistemul de achiziții publice și pentru a asigura o gestionare eficientă și responsabilă a fondurilor publice.