Începând cu data de 2 august 2026, regulamentul AI Act devine complet aplicabil în Uniunea Europeană, ceea ce implică o serie de obligații și responsabilități pentru companiile din România care utilizează inteligența artificială (AI) în activitățile lor. Acest articol își propune să analizeze în detaliu ce înseamnă AI Act, cum se va implementa în România, ce riscuri și amenzi pot întâmpina companiile și cum se pot pregăti pentru acest nou cadru legislativ.
Ce este AI Act și care este importanța sa?
AI Act, cunoscut oficial ca Regulamentul (UE) 2024/1689, a fost adoptat cu scopul de a stabili reguli clare și armonizate pentru utilizarea inteligenței artificiale în Uniunea Europeană. Acesta a intrat în vigoare pe 1 august 2024 și se aplică direct în toate statele membre, fără a necesita transpunerea în legislația națională. De asemenea, regulamentul se aplică și companiilor din afara Uniunii Europene, dacă produsele sau serviciile lor afectează cetățenii europeni.
Regulamentul AI Act este structurat pe baza unei logici de evaluare a riscurilor. Sistemele de inteligență artificială sunt clasificate în funcție de potențialul lor de a afecta viața și drepturile oamenilor. Astfel, există categorii precum sistemele cu risc inacceptabil, care sunt complet interzise, și cele cu risc ridicat, care sunt supuse unor cerințe stricte. Aceasta înseamnă că nu doar dezvoltatorii de AI sunt vizați, ci și companiile care folosesc aceste tehnologiile în procesele lor de afaceri.
Impactul AI Act asupra companiilor din România
Firmele din România care utilizează inteligența artificială în activitatea zilnică, fie că este vorba de recrutare, evaluarea performanței angajaților sau interacțiunea cu clienții, se află într-o cursă contra cronometru pentru a se conforma reglementărilor. Avocatul specializat în tehnologie Marius Stanciu subliniază faptul că utilizarea unor algoritmi pentru a filtra CV-uri sau a evalua performanța angajaților le supune companiile obligațiilor impuse de AI Act.
Aceste obligații includ transparența în utilizarea sistemelor AI și asigurarea unui control uman asupra deciziilor automate. De exemplu, angajații trebuie să fie informați că deciziile care îi afectează sunt influențate de algoritmi, iar companiile trebuie să fie capabile să documenteze aceste procese. Această transparență este esențială pentru a proteja drepturile angajaților și ale consumatorilor.
Ce se va întâmpla concret din 2 august 2026?
Odată cu intrarea în vigoare a AI Act pe 2 august 2026, companiile vor trebui să respecte cerințe stricte pentru sistemele AI considerate cu risc ridicat. Aceasta înseamnă că utilizarea inteligenței artificiale în procesele sensibile nu va mai putea fi tratată ca un simplu instrument de eficientizare, ci va necesita o gestionare atentă a riscurilor și a responsabilităților legale. De exemplu, companiile vor trebui să realizeze evaluări de impact asupra utilizării AI și să păstreze evidențe clare privind utilizarea acestor tehnologii.
Mai mult, AI Act prevede că persoanele afectate de deciziile luate de algoritmi vor avea dreptul să depună plângeri și să ceară informații despre modul în care au fost utilizate sistemele AI. Aceasta reprezintă o schimbare semnificativă în modul în care companiile își desfășoară activitatea, deoarece va crește responsabilitatea acestora față de clienți și angajați.
Provocările și amenințările pentru companiile din România
Una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă companiile din România este adaptarea rapidă la noile reglementări. AI Act aduce cu sine amenzi semnificative pentru nerespectarea normelor, care pot ajunge până la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri anuală globală pentru utilizarea unor practici interzise. Aceste cifre sunt comparabile cu amenzile prevăzute în GDPR, iar istoria ne arată că, după o perioadă de adaptare, au început să apară amenzi reale pentru încălcarea acestor reguli.
În plus, companiile trebuie să fie conștiente de faptul că întârzierea în implementarea măsurilor de conformare le-ar putea expune la riscuri financiare și reputaționale semnificative. Avocatul Marius Stanciu avertizează că, dacă o companie nu poate demonstra că a luat măsuri pentru a se conforma AI Act, aceasta va fi considerată deja în culpă.
România și întârzierile în implementarea AI Act
România se confruntă cu întârzieri în ceea ce privește desemnarea autorităților naționale competente pentru aplicarea AI Act. Guvernul a adoptat un memorandum la 12 martie 2026, prin care a desemnat Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) ca autoritate de supraveghere, dar acest pas a fost făcut după termenul limită stabilit la nivel european, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea țării de a implementa eficient regulamentul.
Întârzierea în desemnarea autorităților competente nu suspendă aplicarea regulamentului, iar companiile din România trebuie să respecte AI Act, chiar și în absența unor proceduri naționale complet operaționale. Aceasta creează un mediu de incertitudine pentru firme, care trebuie să navigheze în apele tulburi ale reglementărilor fără o direcție clară.
Pregătirea companiilor și impactul asupra angajaților
Firmele din România nu mai au luxul de a amâna pregătirea pentru conformarea cu AI Act. Cu cât procesul de conformare începe mai devreme, cu atât riscul de a fi nevoite să implementeze măsuri în grabă scade. Marius Stanciu recomandă ca primele măsuri să includă inventarierea sistemelor AI utilizate, clasificarea acestora în funcție de risc și pregătirea angajaților prin training documentat.
Aceste măsuri nu doar că ajută companiile să se conformeze cu reglementările, dar și să îmbunătățească modul în care se iau deciziile care îi privesc pe angajați și candidați. Este esențial ca utilizarea algoritmilor în procesele de recrutare și evaluare a performanței să fie transparentă și supusă controlului uman, pentru a asigura o justiție și echitate în tratamentul angajaților.
Perspectivele experților și concluzii
Experții în domeniul tehnologiei și dreptului avertizează că AI Act va avea un impact semnificativ asupra modului în care companiile din România își desfășoară activitatea. Aceștia subliniază că nu este suficient să se adopte o atitudine reactivă; companiile trebuie să devină pro-active în ceea ce privește conformarea cu reglementările. Aceasta implică nu doar respectarea normelor, ci și o schimbare culturală în interiorul organizațiilor, unde responsabilitatea și transparența devin priorități.
În concluzie, AI Act reprezintă o provocare majoră pentru firmele din România, dar și o oportunitate de a îmbunătăți procesele interne și de a proteja drepturile cetățenilor. Adaptarea la aceste noi reglementări va necesita eforturi semnificative, dar este esențială pentru a evita amenzi severe și pentru a construi un mediu de afaceri sustenabil și responsabil.