Site icon RATB

Aspirina și inima: Cine are nevoie de tratament preventiv și cine nu?

Aspirina si inima

Aspirina este un medicament care poate fi luat de bolnavii care suferă de multiple afecțiuni. Dar poate cea mai comună utilizare a aspirinei este pentru bolile de inimă. În cardiologie, aspirina este medicament de bază pentru prevenția secundară, cu efecte demonstrated și acțiune pe termen lung.

Aspirina nu mai este de mult timp doar un medicament banal luat pentru o durere, o inflamație. În cardiologia modernă, aspirina se regăsește în multe planuri de tratament și de prevenție și este cu atât mai valoroasă cu cât acțiunea sa este eficientă la multe categorii de pacienți cu boli cardiovasculare.

Medicii cardiologi pot recomanda aspirina în diverse contexte clinice, dar doar după o evaluare medicală și analiza atentă a rezultatelor analizelor, testelor și investigațiilor.

Aspirina. Efecte în bolile cardiovasculare și afecțiuni în care ar putea fi prescrisă în planul de tratament

Aspirina (acidul acetilsalicilic) face parte din medicamentele aparținând clasei antiinflamatoarelor nesteroidiene, având un mecanism unic: alte antiinflamatoare inhibă reversibil enzima ciclooxigenază (COX), dar aspirina acționează ca agent de acetilare, modificând structura enzimatică. Această inhibiție blochează sinteza prostaglandinelor și a tromboxanului A2.

Prostaglandinele se ocupă de transmiterea informației despre durere către creier, modularea termostatului hipotalamic și inflamația, apărută ca răspuns direct la stimularea fosfolipidelor din membrana celulară. Pe de altă parte, tromboxanii acționează la nivelul agregării trombocitelor care formează cheagurile de sânge. Utilizarea aspirinei în doză mică, pe termen lung, blochează ireversibil formarea tromboxanului A2 în trombocite, de unde efectul inhibitor asupra agregării plachetare.

Pe lângă efectul antiplachetar, aspirina are trei efecte farmacologice importante odată ce este administrată. Se discută despre activitate antiinflamatoare, analgezică și antipiretică. Deci se va folosi, în general, pentru dureri de diverse cauze, febră asociată răcelii, gripei, inflamație în afecțiuni reumatologice.

Ca analgezic/antipiretic, aspirina se va lua în doze mai mari (325-1000 mg).

Aspirina în bolile cardiovasculare se recomandă pacienților care au deja o afecțiune diagnosticată. Pacientul a avut deja un atac de cord sau un accident vascular cerebral, o boală cardiovasculară cunoscută, monitorizată. Prevenția este principalul scop al administrării zilnice de aspirină.

Pacienții cu boală aterosclerotică cardiovasculară stabilită sau cu probleme cardiace existente, angioplastie, intervenție coronariană percutanată sau bypass coronarian, AVC ischemic/atac ischemic tranzitor, pot să ia aspirină pentru a evita complicațiile și agravarea simptomatologiei.

În faza acută (primele zile după AVC minor sau atac ischemic tranzitor cu risc înalt), tratamentul poate fi intensificat temporar, ideal în primele 12-24 ore și cel târziu în 7 zile de la debutul AVC-ului minor sau atacului ischemic tranzitor.

Inițierea aspirinei se va face imediat ce imagistica cerebrală a exclus hemoragia intracerebrală, dacă pacientul poate înghiți, cu tratament stabilit pe termen lung, peste 5 ani.

Și pacienții fără boală cardiovasculară cunoscută ar putea să primească aspirină. Adulții cu vârsta între 40-59 de ani și cu un risc vascular existent, care nu au risc crescut de sângerare, precum și cei peste 60 de ani pot primi doze mici de aspirină, fără recomandare de mărire treptată a dozei în timp.

Cum se calculează însă riscul pentru a decide începerea tratamentului cu aspirină? Dacă se folosește aspirina în prevenție primară, se încearcă estimarea riscului cardiovascular al pacientului folosind un calculator de risc CVD validat, ecuația ACC/AHA (Pooled Cohort Equation). Pentru rafinarea rezultatelor se utilizează scorul de calciu coronarian (CAC), la risc intermediar.

În contextul bolilor cardiovasculare, aspirina se recomandă în doze mici (75-100 mg/zi). Dozele mai mari de aspirină nu produc o inhibiție suplimentară a COX-1. Pentru prevenția secundară a AVC se merge până la 75-100 mg/zi aspirină, chiar 75-325 mg/zi.

Efectul antiplachetar este imediat, în câteva ore de la administrare, efectul durând până la 7-10 zile, cu instalare rapidă.

Cine nu are nevoie de tratament preventiv cu aspirină / cine trebuie să evite

Persoanele care au afecțiuni cunoscute din lista următoare ar trebui să fie precaute în privința administrării aspirinei, cu o consultare prealabilă cu medicul specialist cardiolog: tulburări de sângerare precum hemofilia, hipertensiune arterială necontrolată, astm, ulcer peptic sau gastric, boală hepatică sau renală.

Alergiile la aspirină vor impune evitarea aspirinei. Copiii și adolescenții cu infecții virale (risc crescut de sindrom Reye), persoanele cu ulcere gastrice active, persoanele cu tulburări de sângerare, persoanele cu boală renală sau hepatică severă vor evita aspirina.

În sarcină se recomandă aspirină în doză mică, dar doar sub supraveghere medicală strictă. Vârstnicii fără boală cardiovasculară cunoscută, predispuși la traumatisme craniene, trebuie să nu primească aspirină ca parte a tratamentelor.

Riscul principal dacă se administrează totuși aspirină este sângerarea. Aspirina în doză mică duce la afectarea mucoasei tractului gastrointestinal, cauzând eroziuni, ulcere și sângerări – riscul este mai mare dacă persoana are peste 60 de ani, a avut ulcer sau are ulcer, ia anticoagulante, steroizi, consumă alcool în mod regulat sau are boală renală sau hepatică.

Alte reacții adverse ale aspirinei: greață, dureri de burtă sau indigestie, mâncărime, erupții cutanate, sângerări nazale și reacție alergică rară. Combinația cu antiinflamatoare nesteroidiene, clopidogrel și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei crește riscul de sângerare.

Riscul nu scade complet niciodată, la zero, și persistă pe toată durata tratamentelor.

Importanța diagnosticării corecte înainte de administrarea aspirinei

Decizia de a începe tratamentul preventiv cu aspirină se va lua doar după o evaluare structurată, nu este o decizie automată. Se calculează riscul cardiovascular global, se utilizează mereu variabilele vârstă, sex, tensiune arterială, lipide, diabet zaharat și fumat. Analizele pentru colesterol, glicemie, măsurarea tensiunii arteriale și istoricul de fumat vor contribui la o diagnosticare corectă.

Scorul de calciu coronarian este indicat pentru a determina necesitatea terapiei cu statine și aspirină în prevenția primară. Un scor de calciu coronarian mai mare de 100 implică și începerea terapiei cu aspirină, un scor mai mare de 0 va necesita începerea terapiei cu statine.

Urmează evaluarea riscului de sângerare, eventual testarea pentru H. pylori la persoanele cu risc de ulcer.

Evaluarea riscului cardiovascular inițial se realizează la medicul de familie sau la medicul internist. Scorul de calciu coronarian necesită o tomografie computerizată cardiacă fără substanță de contrast, la radiologie/cardiologie în spitale sau clinici specializate în imagistică cardiovasculară.

Medicii cardiologi, neurologi, ginecologi, medicii de medicină generală pot recomanda tratamente cu aspirină doar după analiza atentă a simptomelor prezentate și a rezultatelor de la analize, teste, investigații complexe.

În clinicile, hiperclinicile și spitalele private din rețeaua națională MedLife, un pacient care are nevoie de aspirină poate primi recomandări și sfaturi, răspunsuri la toate întrebările și, cel mai important, un diagnostic corect de fiecare dată.

Accesul la tehnologii de ultimă generație, la echipe de medici multidisciplinare, la personal medical calificat și specializat care știe cum să intervină și respectă un protocol strict în orice context medical reprezintă doar câteva avantaje ale rețelei MedLife pentru pacienții cu probleme cardiovasculare.

După evaluări inițiale și recomandări de analize, investigații, pacienții vor primi planuri de tratament personalizate și vor fi monitorizate permanent, cardiologii vor putea să ia decizii rapide legate de intervenții de urgență și de dozări corecte ale aspirinei pentru a se evita agravarea simptomelor sau diverse complicații.

Cu programări rapide, telefonice, online, din aplicație, medici cardiologi buni și abordări moderne pentru bolile cardiovasculare, MedLife este locul unde pacientul va găsi tot ce mevoie pentru rezolvarea problemelor cu inima.

Exit mobile version