Insolvența Societății de Transport București (STB) a devenit un subiect de intensă dezbatere în rândul cetățenilor și autorităților, o situație complexă ce reflectă nu doar problemele interne ale companiei, ci și provocările sistemului de transport public din România. Cu datorii de peste 3 miliarde de lei, STB se află într-o situație delicată, care necesită o analiză profundă a cauzelor care au condus la acest colaps financiar, dar și a lecțiilor care pot fi învățate din experiențele altor capitale europene, cum ar fi Viena și Tallinn.
Cauzele insolvenței STB
Insolvența STB nu este un eveniment întâmplător, ci o culminare a unor probleme structurale care s-au acumulat pe parcursul mai multor ani. Analiza realizată de Frames subliniază că compania a funcționat cu pierderi semnificative, iar tarifele de transport au fost menținute la un nivel scăzut pentru o perioadă îndelungată. Prețul unei călătorii a rămas la 1,3 lei timp de mai bine de un deceniu, crescând abia în 2021 la 3 lei, în timp ce costurile operaționale au continuat să crească.
Un alt factor major în acumularea datoriilor a fost subvenția acordată de Primăria Capitalei. Aceasta a crescut de la 505 milioane de lei în 2015 la peste 1,2 miliarde de lei în 2020, dar nu a fost suficientă pentru a acoperi toate costurile. STB a acumulat astfel restanțe la furnizori și la bugetul de stat, iar penalitățile asociate au dus la o spirală descendentă a finanțelor companiei.
Impactul datoriilor asupra funcționării STB
La sfârșitul anului 2025, STB avea plăți restante de aproximativ 1,14 miliarde de lei, iar administratorul judiciar estimează datoriile totale, cu penalități, la peste 3 miliarde de lei. Această situație a afectat grav capacitatea companiei de a funcționa eficient, iar execuțiile silite și poprirea conturilor au dus la blocarea unor fonduri esențiale pentru operarea zilnică.
Problemele de administrare, inclusiv contractele dezavantajoase și o structură de personal supradimensionată, au contribuit și ele la criza financiară. În plus, existența cazurilor de furt de combustibil investigate penal a ridicat semne de întrebare asupra integrității și eficienței managementului STB.
Ce trebuie să facă administratorii judiciari?
În contextul insolvenței, administratorii judiciari se confruntă cu provocări semnificative. Prima și cea mai importantă este menținerea serviciului public de transport în funcțiune, asigurând plăți continue pentru salarii, combustibil și întreținere. În acest sens, intrarea în insolvență poate oferi un oarecare avantaj, blocând executările silite și permițând utilizarea fondurilor pentru operarea curentă.
Pe de altă parte, reducerea costurilor este o prioritate. Măsurile anunțate includ concedieri și desființarea posturilor vacante, dar și renegocierea contractelor dezavantajoase. De asemenea, administratorii trebuie să negocieze cu creditorii pentru a stabili un plan de reorganizare viabil, care să permită achitarea datoriilor eșalonat.
Finanțarea transportului public în alte capitale europene
Pentru a înțelege mai bine situația STB, este util să comparăm modelul de finanțare a transportului public din București cu cel din alte orașe europene. De exemplu, în Viena, Wiener Linien cheltuiește anual aproximativ două miliarde de euro, din care 700 de milioane provin din bilete și abonamente. Aceasta rezultă într-un grad de acoperire a costurilor de aproximativ 35%, aproape dublu față de STB.
În Germania, modelul Deutschlandticket oferă călătorii nelimitate cu transportul local și regional, iar guvernul federal contribuie semnificativ la susținerea acestui sistem. În Tallinn, transportul este gratuit pentru rezidenți, fiind finanțat din taxele locale. Acest model, deși atractiv, necesită un buget local solid și o gestionare strictă a cheltuielilor.
Lecții din experiențele europene
Un aspect important în procesul de restructurare a STB este învățarea din experiențele altor capitale europene. Un contract de serviciu public clar definit, cu indicatori de performanță precise, este esențial pentru asigurarea unei funcționări eficiente. De asemenea, transparența subvențiilor și corelarea lor cu performanța operatorilor pot contribui la creșterea responsabilității și eficienței.
Propunerea Frames de a publica costul pe kilometru și de a-l compara anual cu cel al operatorilor din alte orașe este un pas important în direcția corectă. Aceasta ar putea ajuta la stabilirea unor standarde de performanță și la identificarea unor soluții sustenabile pentru viitor.
Perspectivele viitoare pentru STB
În concluzie, insolvența STB nu este doar o criză, ci și o oportunitate de a regândi și reorganiza transportul public din București. Lecțiile învățate din experiențele altor capitale europene pot ghida procesul de reformă, dar este esențial ca autoritățile să acționeze cu hotărâre și transparență.
Un aspect crucial este că orice majorare a tarifelor trebuie să fie însoțită de îmbunătățiri vizibile în calitatea serviciilor oferite. Bucureștenii cer un transport public eficient, nu gratuit, iar acest lucru poate fi realizat doar prin investiții inteligente și prin adoptarea unor măsuri eficiente de reformă.

