Laura Codruţa Kovesi, prima procuror-şef al Parchetului European (EPPO), se află la finalul unui mandat istoric, marcat de realizări semnificative, dar și de provocări considerabile. La 31 octombrie 2026, Kovesi își va încheia mandatul de șapte ani, iar un raport recent al Comisiei Europene oferă o evaluare cuprinzătoare a activității EPPO, subliniind impactul său asupra luptei împotriva fraudei care afectează bugetul Uniunii Europene.
Contextul Creării Parchetului European
EPPO a fost înființat în 2017, ca o reacție la creșterea fraudelor transfrontaliere care afectează fondurile Uniunii Europene. Cu un buget anual de aproximativ 170 miliarde de euro, UE se confruntă cu provocări majore în asigurarea că aceste fonduri sunt utilizate corect și eficient. Laura Codruţa Kovesi a fost aleasă în fruntea EPPO în 2019, având misiunea de a coordona anchetele penale la nivel european. În perioada de pregătire, care a durat aproape doi ani, Kovesi a dezvoltat o strategie prin care EPPO să devină un actor esențial în prevenirea și combaterea criminalității financiare.
Mandatul său a coincis cu o expansiune rapidă a activităților EPPO, care a început efectiv să funcționeze în iunie 2021. De atunci, Kovesi a fost responsabilă de consolidarea instituției și implementarea reglementărilor necesare pentru a asigura eficiența și eficacitatea anchetelor.
Creșterea Exponențială a Anchetelor
Raportul Comisiei Europene, publicat în septembrie 2026, arată o creștere exponențială a numărului de anchete active de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârșitul lui 2025. Această expansiune reflectă nu doar activitatea intensificată a EPPO, dar și o conștientizare crescută a problemelor legate de fraudă la nivelul instituțiilor europene. Kovesi a subliniat adesea că volumul de muncă depășește cu mult resursele disponibile, iar aceste statistici susțin acest argument.
Valoarea activelor înghețate a crescut de la 147,3 milioane de euro la 1,13 miliarde de euro, ceea ce sugerează nu doar o eficiență crescută în gestionarea cazurilor, ci și o capacitate îmbunătățită de a identifica și recupera fonduri fraudate. Aceasta este o realizare semnificativă, având în vedere că fiecare euro recuperat contribuie direct la bugetul Uniunii Europene.
Provocările Întâmpinate de EPPO
În ciuda acestor realizări, raportul subliniază și numeroasele provocări cu care EPPO se confruntă. Kovesi a semnalat frecvent probleme legate de resurse insuficiente și aplicarea inegală a regulamentului EPPO în statele membre. De exemplu, discrepanțele în sprijinul național al procurorilor delegați au dus la o încărcare inegală a cazurilor, ceea ce afectează eficiența generală a biroului.
O altă problemă semnalată este ambiguitatea juridică din cadrul Regulamentului EPPO, care a fost conceput ca o structură hibridă, cu un colegiu central la Luxemburg și procurori delegați activând în cadrul sistemelor judiciare naționale. Această configurație a dus la confuzii și la dificultăți în cooperarea inter-instituțională, ceea ce a încetinit progresul în multe cazuri.
Revizuirea Arhitecturii Antifraudă a Uniunii Europene
Comisia Europeană a demarat o revizuire a arhitecturii antifraudă a Uniunii în iulie 2025, ca răspuns la nevoia de a integra mai bine diferitele organisme antifraudă, inclusiv EPPO, OLAF și Europol. Această revizuire subliniază importanța unei abordări coordonate în combaterea fraudei, având în vedere că multe cazuri necesită o cooperare strânsă între diferitele agenții pentru a fi eficient soluționate.
Raportul EPPO, împreună cu cel al OLAF, constituie o baza pentru această revizuire, oferind date și analize care pot ajuta la eliminarea lacunelor existente. Este evident că, pe măsură ce volumul de muncă al EPPO crește, este esențial să se îmbunătățească colaborarea între agenții și să se asigure alocarea adecvată a resurselor.
Implicarea Cetățenilor și Impactul pe Termen Lung
Pentru cetățeni, activitatea EPPO are un impact direct asupra modului în care sunt gestionate fondurile publice. Fiecare euro recuperat din fraude nu doar că ajută la întărirea bugetului European, dar contribuie și la creșterea încrederii în instituțiile europene. Cetățenii trebuie să simtă că banii lor sunt bine gestionați și că instituțiile sunt capabile să combată corupția și frauda.
Pe termen lung, eficiența EPPO în recuperarea fondurilor și în soluționarea cazurilor de fraudă va influența decisiv percepția publicului asupra Uniunii Europene. Într-o epocă în care scepticismul față de instituțiile europene este în creștere, succesul EPPO este esențial pentru consolidarea legitimității și a încrederii în UE.
Perspectivele viitoare ale EPPO
Odată cu încheierea mandatului lui Kovesi, noi provocări și oportunități se profilează la orizont pentru EPPO. Andrés Ritter, noul procuror-șef, va trebui să continue să construiască pe baza fundației puse de Kovesi, dar și să navigheze provocările existente. Este esențial ca EPPO să își adapteze strategiile și resursele pentru a face față unui mediu în continuă schimbare, unde fraudarea fondurilor europene devine din ce în ce mai sofisticată.
În concluzie, raportul de evaluare oferă o imagine de ansamblu esențială asupra activității EPPO sub conducerea Laurei Codruţa Kovesi, evidențiind atât realizările, cât și provocările. Este clar că, deși EPPO a avansat semnificativ, există încă multe aspecte care necesită atenție și îmbunătățire, pentru a asigura o luptă eficientă împotriva fraudelor care afectează bugetul Uniunii Europene.