Recentul sondaj realizat de INSCOP Research a relevat o imagine pozitivă a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, în rândul românilor, cu majoritatea percepând-o ca fiind apropiată de București și nu de Moscova. Acest articol analizează detaliile sondajului, contextul istoric și politic al relațiilor dintre România și Republica Moldova, implicațiile pe termen lung ale acestor percepții, precum și impactul asupra cetățenilor din ambele țări.
Contextul sondajului și metodologia
Sondajul realizat de INSCOP Research între 14 și 21 aprilie 2026 a fost efectuat pe un eșantion de 1100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată din România. Metoda utilizată a fost interviul telefonic (CATI), iar eroarea maximă admisă este de ±3%, cu un nivel de încredere de 95%. Aceste date sunt parte din Barometrul Informat.ro, un proiect care vizează explorarea percepțiilor sociale și politice din România.
Rezultatele sondajului arată că 68,8% dintre români au o părere favorabilă despre Maia Sandu, iar 71,3% cred că aceasta este mai apropiată de România decât de Rusia. Această tendință este accentuată de votanții partidelor pro-europene, cum ar fi PNL și USR, și este mai puțin pronunțată în rândul susținătorilor AUR, ceea ce reflectă o polarizare a opiniilor politice în România.
Percepția favorabilă asupra Maiei Sandu
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a reușit să-și construiască o imagine pozitivă în România, având în vedere că 68,8% dintre respondenți au o opinie favorabilă despre activitatea sa. Acest lucru este semnificativ, având în vedere istoria complexă a relațiilor dintre cele două țări. Sandu a fost percepută ca un lider pro-european, iar asocierea ei cu direcția pro-europeană a Republicii Moldova a contribuit la imaginea sa favorabilă.
În plus, 57,5% dintre români consideră că Maia Sandu contribuie semnificativ la apropierea dintre România și Republica Moldova, ceea ce sugerează că majoritatea românilor văd în ea un facilitator al relațiilor bilaterale. Acest lucru este deosebit de important în contextul geopolitic actual, în care influența rusă în regiune este o preocupare constantă.
Context istoric și politic
Relațiile dintre România și Republica Moldova au fost întotdeauna complexe, influențate de istoria comună, dar și de diviziunile politice și sociale. După obținerea independenței în 1991, Republica Moldova a oscilat între orientarea pro-europeană și cea pro-rusă, iar Maia Sandu, ales președinte în 2020, a fost un susținător ferm al integrării europene. Această alegere a fost văzută de mulți români ca o oportunitate de consolidare a relațiilor bilaterale.
De-a lungul anilor, percepțiile despre România și despre influența acesteia în Republica Moldova au fost variate, unele segmente ale populației considerând România ca un aliat natural, în timp ce altele au fost influențate de narațiunile anti-românești promovate de anumite partide politice. Cu toate acestea, recentele sondaje sugerează o tendință de întărire a legăturilor între cele două țări, cu Maia Sandu ca un simbol al acestei apropieri.
Implicarea cetățenilor și perspectivele pe termen lung
Percepția pozitivă a Maiei Sandu în România poate avea implicații semnificative pentru viitorul relațiilor dintre cele două țări. O imagine favorabilă poate stimula cooperarea economică și culturală, precum și sprijinul pentru inițiativele politice care vizează integrarea europeană a Republicii Moldova. Cu 71,3% dintre români considerând că Maia Sandu este mai apropiată de România, acest consens poate facilita dialogul și colaborarea între liderii celor două națiuni.
Pe termen lung, o strângere a relațiilor între România și Republica Moldova ar putea conduce la o stabilitate mai mare în regiune și la o reducere a influenței rusești. Totodată, consolidarea legăturilor economice, prin investiții și comerț, ar putea contribui la dezvoltarea sustenabilă a Republicii Moldova, îmbunătățind astfel condițiile de viață ale cetățenilor moldoveni.
Perspectivele experților și analiza polarizării
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a subliniat semnificația acestor date, afirmând că imaginea pozitivă a Maiei Sandu este strâns legată de direcția pro-europeană a Republicii Moldova. Acesta a remarcat, de asemenea, că percepția favorabilă este diferită în funcție de segmentul electoral, ceea ce reflectă polarizarea din societatea românească. Susținătorii partidelor pro-europene o văd pe Sandu ca un simbol al reformelor necesare pentru integrarea europeană, în timp ce alegătorii AUR au o părere mai rezervată.
Analiza acestor date arată că Maia Sandu devine un turnesol pentru atitudinile românilor față de Occident și Rusia. Susținerea sa în rândul urbanilor și al celor cu educație superioară sugerează o deschidere către valorile europene, în contrast cu rezervele exprimate de segmentele mai conservatoare ale populației. Această polarizare va influența, fără îndoială, viitorul relațiilor româno-moldovenești.
Concluzii și perspective de viitor
Imaginea favorabilă a Maiei Sandu în România reflectă nu doar percepțiile individuale, ci și o tendință mai largă de apropiere între cele două țări. Cu o majoritate covârșitoare a românilor considerând-o pe Sandu ca fiind mai apropiată de România, există o oportunitate semnificativă de consolidare a relațiilor bilaterale. Aceasta ar putea contribui la o mai bună cooperare în domeniul economic, cultural și politic, având în vedere că ambele țări împărtășesc aceleași valori fundamentale.
Pe măsură ce Maia Sandu continuă să își promoveze agenda pro-europeană, este esențial ca liderii români să recunoască această oportunitate și să sprijine inițiativele care vizează întărirea legăturilor cu Republica Moldova. Această colaborare nu doar că ar putea îmbunătăți condițiile de viață ale cetățenilor moldoveni, dar ar putea și să contribuie la stabilitatea și securitatea întregii regiuni.