Recentul sondaj realizat de INSCOP Research, publicat pe 23 septembrie 2026, a scos la iveală o stare generalizată de pesimism în rândul românilor cu privire la redresarea economică a țării. Cu doar 10,3% dintre respondenți având încredere că vor simți o îmbunătățire a situației economice în următoarele 12 luni, iar 51,2% nefiind optimiști în privința unei redresări pe termen scurt, datele sugerează o criză de încredere care ar putea avea efecte pe termen lung asupra comportamentului economic al populației.
Contextul Economic Actual
În contextul economic global, România se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv inflație, creșteri de prețuri și o stagnare a creșterii economice. Aceste probleme au fost exacerbate de crizele internaționale, precum conflictele geopolitice și pandemia de COVID-19, care au afectat lanțurile de aprovizionare și au dus la o creștere a costurilor de trai. În acest context, percepțiile negative ale cetățenilor față de economia românească devin din ce în ce mai evidente.
Procentul de 61% dintre votanții AUR care nu cred în redresarea economică subliniază o polarizare a opiniei publice. AUR, un partid care a câștigat teren în ultimele alegeri, se bazează pe un electorat care se simte lăsat în urmă de elitele politice tradiționale. Această neîncredere se traduce în pesimism economic, care poate influența și mai mult alegerile viitoare.
Sentimentul Economic și Comportamentele de Consum
Indexul Sentimentului Economic, care a crescut ușor de la -39,5 puncte în luna iunie la -38,1 în septembrie, arată că, deși există o ușoară îmbunătățire, sentimentul general rămâne negativ. Acest indice este calculat pe o scară de la -100 la +100, valorile sub zero indicând o predilecție pentru percepții negative. Aceasta sugerează nu doar o criză de încredere, ci și o adaptare a comportamentului economic al românilor, care devin mai precauți în cheltuieli.
Conform sondajului, 56,4% dintre români intenționează să cheltuie mai puțin în următoarele șase luni. Această tendință de economisire este însoțită de o creștere a planurilor de achiziții importante, ceea ce poate părea paradoxal. Însă, este o reacție normală într-un climat economic instabil, în care cetățenii se simt neputincioși în fața fluctuațiilor economice.
Profilul Pesimist al Votanților AUR
Votanții AUR se dovedesc a fi cei mai pesimiști în privința redresării economice, cu 61% dintre ei exprimând această opinie. Acest fenomen nu este surprinzător, având în vedere retorica partidului care se axează pe criticarea guvernului și a măsurilor economice implementate. De asemenea, percepția că elitele politice nu sunt capabile să răspundă nevoilor cetățenilor contribuie la acest pesimism.
În contrast, votanții USR par să aibă o viziune mai optimistă, cu doar 25% afirmând că nu văd nicio redresare. Această diferență de opinie poate fi explicată prin politicile promovate de fiecare partid și modul în care acestea răspund la crizele economice. În plus, tinerii sub 30 de ani, care au un procent de pesimism de 33%, pot fi influențați de experiențele lor directe cu piața muncii și cu perspectivele economice.
Implicarea Veniturilor în Sentimentul Economic
Un alt aspect important al sondajului este legătura între sentimentul economic și veniturile percepute de români. Aproape 42,3% dintre respondenți afirmă că veniturile lor au scăzut în ultimele 12 luni, iar 44,5% spun că au rămas neschimbate. Această stagnare sau scădere a veniturilor contribuie la pesimismul generalizat și la dorința de a economisi mai mult.
Așteptările privind veniturile în următoarea jumătate de an sunt mai optimiste decât în trecut, cu 16,3% dintre respondenți previzionând o creștere. Totuși, majoritatea rămâne sceptică, iar 34,7% se așteaptă la o scădere a veniturilor. Această neîncredere în viitorul economic poate duce la o reacție în lanț, afectând nu doar consumul individual, ci și economia în ansamblu.
Adaptarea Comportamentului Economic
Românii par să își reorganizeze comportamentul economic ca reacție la un mediu perceput ca fiind dificil. Aceasta se manifestă printr-o prudență crescută în cheltuieli și o selecție mai atentă a achizițiilor. De exemplu, ponderea celor care intenționează să cumpere euro a crescut de la 17% în iunie la 24,1% în septembrie, ceea ce sugerează o tendință de protejare a economiilor în fața instabilității economice.
În plus, intențiile de achiziție pentru electrocasnice și mobilier au crescut semnificativ, indicând o dorință de a investi în bunuri durabile, chiar și într-un climat economic advers. Aceasta poate reflecta o schimbare în prioritățile consumatorilor, care devin mai selectivi și mai strategici în cheltuielile lor.
Perspectivele Pe Termen Lung
Pandemia și crizele internaționale au adus la suprafață o serie de deficiențe în economia românească, iar pesimismul actual poate avea implicații pe termen lung. Dacă majoritatea cetățenilor continuă să adopte o atitudine de economisire și prudență, consumul ar putea scădea, ceea ce ar duce la o stagnare economică suplimentară.
Experții avertizează că un deficit de optimism poate afecta nu doar economia, ci și stabilitatea politică. Dacă cetățenii simt că nu au control asupra propriilor situații financiare, este posibil să se îndrepte către soluții politice mai radicale, ceea ce ar putea schimba peisajul politic din România. Aceasta poate genera un ciclu vicios, în care instabilitatea economică duce la instabilitate politică, iar aceasta, la rândul său, la o și mai mare deteriorare a încrederii economice.
Concluzie
Sondajul INSCOP Research evidențiază o stare de pesimism profund în rândul românilor cu privire la economia țării. Această percepție, alimentată de incertitudinile economice și de stagnarea veniturilor, poate avea efecte pe termen lung asupra comportamentului consumatorilor și asupra stabilității politice. Într-un climat economic atât de dificil, este esențial ca autoritățile să răspundă cu politici eficiente pentru a restaura încrederea cetățenilor în viitorul economic al României.