Criza salarială în sănătate: 61,3% dintre angajați amenință cu plecarea din sistemul public

Într-un context în care sistemul de sănătate din România se confruntă cu provocări fără precedent, Federația Solidaritatea Sanitară a tras un semnal de alarmă cu privire la viitorul angajaților din domeniu. Conform unui sondaj recent, 61,3% dintre membrii organizației se gândesc să părăsească sistemul public de sănătate dacă proiectul Legii salarizării nu este corectat. Această situație ridică întrebări esențiale despre viitorul asistenței medicale în România și despre modul în care autoritățile abordează problemele critice ale personalului medical.

Contextul actual al sistemului de sănătate

Sistemul de sănătate din România a fost supus unei presiuni crescânde în ultimii ani, amplificată de pandemia de COVID-19, care a scos la iveală numeroasele sale neajunsuri. Lipsa de resurse, infrastructura deficitară și subfinanțarea cronică sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă angajații din sistem. În acest cadru, legislația referitoare la salarizare devine un subiect sensibil, având un impact direct asupra motivației și stabilității forței de muncă din domeniu.

În 2022, România avea un sistem de sănătate care se afla într-o continuă căutare de reformare, iar salariile personalului medical erau încă sub media Uniunii Europene. Această discuție a fost amplificată de criza sanitară, care a dus la o intensificare a solicitărilor pentru o reformă salarială echitabilă și sustenabilă. În acest context, rezultatele sondajului realizat de Federația Solidaritatea Sanitară, care arată că o majoritate covârșitoare a angajaților ia în considerare plecarea din sistem, devin alarmante.

Rezultatele sondajului și implicațiile sale

Conform sondajului realizat de Federația Solidaritatea Sanitară, 61,3% dintre respondenți consideră probabilă plecarea din sistemul public dacă forma actuală a Legii salarizării nu suferă modificări. Această statistică este semnificativă, având în vedere că, în rândul tinerilor angajați, riscul de plecare este și mai mare. Această tendință poate duce la o criză de personal în sistemul public de sănătate, afectând în mod direct calitatea serviciilor medicale oferite pacienților.

De asemenea, 93,9% dintre angajați cer protejarea veniturilor aflate în plată, iar 90,6% solicită indexarea salariilor conform inflației. Aceste cereri reflectă nu doar nemulțumirile legate de salarii, ci și o dorință profundă de stabilitate și recunoaștere a valorii muncii depuse. Într-o societate în care inflația și costul vieții cresc constant, este esențial ca salariile să reflecte realitățile economice cu care se confruntă angajații.

Principalele riscuri identificate în proiectul Legii salarizării

Federația Solidaritatea Sanitară a identificat mai multe riscuri asociate cu forma actuală a proiectului Legii salarizării. Printre acestea se numără lipsa garanțiilor privind protejarea veniturilor totale aflate în plată, ceea ce contravine principiului non-regresului. Acest principiu este esențial pentru a asigura că angajații nu își pierd veniturile în urma reformelor salariale. De asemenea, distorsiunile în privința sporurilor pentru condiții de muncă, muncă în ture, de noapte și gărzile de weekend sunt aspecte care pot afecta grav satisfacția și moralul personalului medical.

Inechitățile în poziționarea profesiilor în grila salarială și tratamentul neadecvat aplicat personalului auxiliar, nemedical și TESA, sunt alte puncte de preocupare. Aceste aspecte subliniază faptul că reforma salarială trebuie să fie inclusivă și să reflecte corect contribuțiile fiecărui angajat din sistem. Altfel, există riscul perpetuării inechităților existente, care pot duce la o demotivare suplimentară a personalului.

Apelul către autorități

În fața acestor provocări, Federația Solidaritatea Sanitară a solicitat Guvernului continuarea consultărilor cu angajații din sistemul de sănătate și amânarea deciziei finale cu privire la Legea salarizării pentru luna august 2026. Această solicitare reflectă dorința de a evita o adoptare grăbită a unui proiect care nu a fost corect analizat. Liderii sindicali subliniază că sănătatea nu poate fi tratată ca o simplă problemă contabilă, ci trebuie să fie abordată cu responsabilitate și viziune pe termen lung.

În acest sens, este esențial ca autoritățile să folosească întreaga perioadă disponibilă până la termenul-limită din PNRR (august 2026) pentru a verifica impactul real al reformelor și a corecta eventualele erori. Aceasta nu este doar o chestiune de bună practică, ci și o necesitate pentru a asigura un sistem de sănătate funcțional și eficient.

Impactul asupra cetățenilor și perspectivele viitoare

Plecarea masivă a angajaților din sistemul public de sănătate ar putea avea efecte devastatoare asupra cetățenilor. În condițiile în care deja există un deficit de personal medical, o migrație suplimentară ar putea conduce la creșterea timpilor de așteptare pentru consultații și tratamente, precum și la o scădere a calității serviciilor. Aceasta ar putea afecta în mod direct sănătatea publică și încrederea cetățenilor în sistemul sanitar.

Pe de altă parte, dacă autoritățile reușesc să implementeze o reformă salarială corectă și echitabilă, aceasta ar putea duce la o stabilizare a personalului medical și, implicit, la o îmbunătățire a calității serviciilor oferite. Este esențial ca dialogul între sindicate și autorități să continue, iar soluțiile să fie găsite într-un mod colaborativ și transparent.

Concluzie

Problemele legate de salarizare din sistemul de sănătate sunt doar un aspect al unei crize mai ample, care necesită o abordare sistemică și o colaborare strânsă între toate părțile implicate. În contextul în care 61,3% dintre angajați iau în considerare plecarea din sistem, este momentul ca autoritățile să asculte vocea celor din linia întâi și să acționeze cu responsabilitate. O reformă salarială corectă nu este doar o cerință a angajaților, ci o necesitate pentru asigurarea unui sistem de sănătate funcțional și sustenabil în viitor.