De ce te îngrași chiar dacă nu mănânci mult? Cauzele hormonale și metabolice ale creșterii în greutate

Explorăm cauzele hormonale și metabolice care contribuie la creșterea în greutate, chiar și atunci când aportul caloric este scăzut.

De ce te îngrași chiar dacă nu mănânci mult? Cauzele hormonale și metabolice ale creșterii în greutate

Întrebarea ce frământă multe persoane care se confruntă cu probleme de greutate este: de ce mă îngraș chiar dacă nu mănânc mult? Această dilema este adesea mai complexă decât simpla sumare a caloriilor consumate și a celor arse. Medicul endocrinolog Dr. Iulia Preda, specialist în afecțiuni tiroidiene și metabolice, ne oferă o privire detaliată asupra factorilor hormonali și metabolici care pot contribui la acumularea kilogramelor în plus, chiar și în absența unei alimentații excesive.

Contextul hormonal al greutății corporale

Una dintre cele mai frecvente cauze asociate cu creșterea în greutate este disfuncția glandei tiroide. Această glandă, de dimensiuni mici, joacă un rol esențial în reglarea metabolismului prin secreția hormonilor tiroidieni T3 (triiodotironina) și T4 (tiroxina). Atunci când tiroida nu funcționează corespunzător, cum ar fi în cazul hipotiroidismului, metabolismul se încetinește, iar organismul va stoca mai multă energie sub formă de grăsime.

Reclamă

„Glanda tiroidă este dispecerul metabolic al organismului nostru”, afirmă Dr. Iulia Preda. Când aceasta devine subactivă, rata metabolică bazală scade semnificativ, ceea ce înseamnă că organismul arde mai puține calorii chiar și în stare de repaus. Aceasta este o problemă mai frecventă în rândul femeilor, care sunt de până la opt ori mai predispuse la afecțiuni tiroidiene decât bărbații, în parte din cauza influențelor hormonale precum estrogenul.

Rolul estrogenului în obezitate

Estrogenul, hormonul sexual predominant la femei, are un impact direct asupra funcției tiroidiene. Fluctuațiile hormonale care apar în timpul pubertății, sarcinii și menopauzei pot afecta sănătatea tiroidiană și contribui la creșterea în greutate. Afecțiunile tiroidiene, cum ar fi tiroidita cronică autoimună Hashimoto, sunt frecvente și pot duce la hipotiroidism, adică la o secreție insuficientă de hormoni tiroidieni, generând un ciclu vicios al acumulării de kilograme.

Dr. Preda subliniază că „femeile au o susceptibilitate genetică mult mai mare pentru aceste tipuri de erori ale sistemului imunitar”, ceea ce le face mai vulnerabile la problemele tiroidiene. Aceasta este o realitate care subliniază necesitatea monitorizării sănătății hormonale, în special în cazul femeilor care se confruntă cu probleme de greutate inexplicabile.

Rezistența la leptină și apetitul crescut

Un alt factor hormonal important în reglarea greutății corporale este leptina, un hormon secretat de țesutul adipos care ajută la controlul apetitului. Persoanele cu obezitate pot dezvolta rezistență la leptină, ceea ce înseamnă că, în ciuda unor niveluri ridicate de leptină, creierul nu primește semnalele corespunzătoare de sațietate. Acest fenomen face ca persoanele respective să simtă o senzație constantă de foame, chiar și după mese corespunzătoare.

„Creierul devine ‘surd’ la semnalul leptinei”, explică Dr. Preda, iar acest lucru contribuie la un apetit crescut și la consumul excesiv de alimente. O soluție pentru a contracara această problemă ar putea fi adoptarea unei diete bogate în alimente antiinflamatorii, care pot ajuta la reducerea inflamației celulare și la restabilirea sensibilității neuronale la leptină.

Impactul stresului asupra metabolismului

Stresul cronic joacă un rol semnificativ în acumularea de kilograme, deoarece determină organismul să elibereze cortizol, hormonul stresului. Cortizolul are efecte negative asupra metabolismului, contribuind la creșterea poftei de mâncare și la stocarea grăsimii abdominale. De asemenea, stresul afectează modul în care organismul procesează alimentele și poate duce la dificultăți în menținerea unei greutăți sănătoase.

Dr. Preda sugerează că exercițiile fizice regulate, în special cele de forță, pot ajuta la combaterea efectelor negative ale stresului, îmbunătățind metabolismul și contribuind la construirea masei musculare. Aceasta este o abordare esențială, deoarece mușchii sunt un „organ metabolic activ” care consumă calorii chiar și în repaus.

Reclamă

Obezitatea masculină și dezechilibrele hormonale

Obezitatea nu este o problemă exclusiv feminină. La bărbați, surplusul de greutate este adesea legat de dezechilibre hormonale, în special de scăderea nivelului de testosteron. Grăsimea abdominală, în special cea viscerală, este activă din punct de vedere endocrin și produce enzime care pot transforma testosteronul în estrogen, ceea ce agravează și mai mult problema.

„Studiile arată că bărbații cu obezitate prezintă o scădere a libidoului, oboseală și, în unele cazuri, apnee în somn, ceea ce subliniază impactul grav pe care obezitatea îl are asupra sănătății” afirmă Dr. Preda. Aceste efecte nu sunt doar estetice, ci reprezintă riscuri serioase pentru sănătatea generală a bărbaților, inclusiv riscuri cardiovasculare și metabolice.

Dietele drastice și efectul yo-yo

Adesea, persoanele care încearcă să slăbească se îndreaptă spre diete drastice care promit rezultate rapide. Însă, aceste diete pot avea efecte negative pe termen lung, inclusiv un efect yo-yo, unde persoanele recâștigă rapid kilogramele pierdute, uneori chiar și mai mult. „În timpul dietelor drastice, crește nivelul grelinei, hormonul foamei, care promovează stocarea de grăsime și stimulează apetitul”, avertizează Dr. Preda.

O abordare mai sănătoasă ar implica adoptarea unor obiceiuri alimentare sustenabile, care să includă un aport adecvat de proteine și evitarea carbohidraților cu eliberare rapidă. Acest lucru nu doar că ajută la menținerea unei greutăți sănătoase, dar protejează și sănătatea metabolică.

Soluții pentru o slăbire sănătoasă

Dr. Preda subliniază că o abordare sănătoasă a slăbirii nu se bazează doar pe restricții alimentare, ci și pe un program echilibrat de exerciții fizice. Un ritm sănătos de pierdere în greutate este de aproximativ 1-1,5 kg pe săptămână, permițând organismului să se adapteze treptat la modificările din dietă și stil de viață.

„Consumul de proteine la fiecare masă poate contribui la menținerea sațietății și la îmbunătățirea calității somnului, ceea ce este esențial pentru reglarea secreției de hormoni”, adaugă Dr. Preda. Aceasta nu doar că ajută la pierderea în greutate, dar contribuie și la menținerea masei musculare, esențială pentru un metabolism sănătos.

În concluzie, gestionarea greutății nu este o chestiune simplă de a mânca mai puțin și de a face mai mult exercițiu. Este un proces complex care implică hormonii, metabolismul și stilul de viață. Persoanele care se confruntă cu probleme de greutate inexplicabile ar trebui să caute ajutor specializat pentru a identifica și trata factorii subiacenți care contribuie la dificultățile de slăbire.

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, se angajează să ofere informații și soluții pentru un stil de viață sănătos și prevenirea afecțiunilor legate de obezitate.

Reclamă