În data de 25 septembrie 2026, președintele Nicușor Dan a promulgat o lege care abrogă examenul de admitere organizat de licee, o decizie care stârnește controverse și dezbateri profunde în rândul specialiștilor din educație, părinților și elevilor. Această schimbare legislativă vine pe fondul unor critici continue și a unor discuții aprinse legate de inechitățile din sistemul educațional românesc. Legea, care modifică articolul 101 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, ridică întrebări esențiale despre viitorul admiterii la liceu și despre modul în care va influența accesul la educație pentru tinerii din România.

Contextul legislativ și politic

Legea promulgată în septembrie 2026 este rezultatul unor dezbateri care s-au intensificat în ultimele luni, mai ales după ce Parlamentul a votat pe 24 august o propunere de prorogare a examenului de admitere la liceu, având ca scop amânarea aplicării acestuia cu doi ani. Această măsură a fost susținută de 249 de voturi „pentru”, în timp ce abrogarea completă a examenului a fost adoptată de Senat pe 8 septembrie, cu 104 voturi „pentru”. Acest traseu legislativ complicat reflectă o bătaie de cap pentru autoritățile educaționale, dar și o reacție la presiunea din partea organizațiilor de apărare a drepturilor copiilor, cum ar fi Salvați Copiii România.

Criticii sistemului de admitere paralele au subliniat că organizarea de examene proprii de către licee nu face decât să accentueze inechitățile existente în educație. Aceasta deoarece elevii din familii cu mai multe resurse financiare au acces mai ușor la meditații și preparare specifică, sporind astfel șansele lor de a obține note mai mari. Astfel, abrogarea acestui examen poate fi văzută ca un pas pozitiv spre egalizarea șanselor pentru toți elevii, indiferent de statutul socio-economic al familiilor din care provin.

Criticile și susținerile în jurul examenului de admitere

Legea de abrogare a examenului de admitere a fost întâmpinată cu reacții mixte. Pe de o parte, susținătorii acestei măsuri, inclusiv reprezentanți ai Ministerului Educației, argumentează că eliminarea examenului de admitere va simplifica procesul de admitere și va reduce presiunea exercitată asupra elevilor de clasa a VIII-a. Pe de altă parte, criticii susțin că această măsură ar putea duce la o scădere a calității educației în licee, prin atragerea elevilor care nu au fost pregătiți să facă față rigorilor învățământului liceal.

Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a declarat că organizarea de examene de admitere nu a fost o inițiativă recentă a Ministerului, ci o prevedere inclusă în legea educației votată anterior în Parlament. Această afirmație sugerează că schimbările recente sunt rezultatul unei reacții la o problemă existentă și nu neapărat o reformă bine gândită. În acest context, este esențial ca deciziile legislative să fie fundamentate pe cercetări solide și analize detaliate, care să ia în considerare toate aspectele sistemului educațional.

Implicarea organizațiilor non-guvernamentale

Organizația Salvați Copiii România a fost un actor important în promovarea abrogării examenului de admitere, argumentând că acesta contribuie la perpetuarea inechităților din educație. Conform datelor furnizate de această organizație, în România, există diferențe semnificative în accesul la educație de calitate, în special între zonele urbane și cele rurale. Astfel, abrogarea examenului de admitere este văzută ca o strategie de combatere a acestor inechități și de asigurare a unei educații mai echitabile pentru toți copiii.

Implicarea organizațiilor non-guvernamentale în procesul educațional este esențială, deoarece acestea pot aduce o perspectivă diferită și pot crea presiune asupra autorităților pentru a implementa reforme necesare. De asemenea, aceste organizații pot oferi resurse și suport pentru elevi și familii, ajutându-i să navigheze prin sistemul educațional complex și adesea confuz.

Impactul pe termen lung al abrogării examenului de admitere

Această schimbare legislativă are potențialul de a influența pe termen lung modul în care educația este organizată în România. În absența examenului de admitere, liceele ar putea adopta metode alternative de selecție a elevilor, cum ar fi evaluările continue sau criterii de admitere bazate pe performanțele anterioare ale elevilor. Aceste metode ar putea conduce la o diversificare a profilului elevilor care sunt admiși în licee, ceea ce ar putea avea un impact pozitiv asupra dinamicii și calității educației în aceste instituții.

În același timp, există riscul ca liceele să nu fie pregătite să gestioneze aceste schimbări și să nu aibă suficiente resurse pentru a implementa noi strategii de selecție. Aceasta ar putea duce la o inegalitate și mai mare în accesul la educație, în cazul în care anumite licee își permit să investească în programe de selecție mai bune, în timp ce altele rămân în urmă.

Perspectivele experților în educație

Experții în educație au diverse opinii cu privire la impactul desființării examenului de admitere la liceu. Unii consideră că abrogarea acestuia este un pas în direcția corectă, deoarece va permite o abordare mai holistică a educației, care să pună accent pe dezvoltarea competențelor sociale și emoționale ale elevilor, nu doar pe performanțele academice. Aceștia argumentează că evaluările continue și feedbackul constant pot contribui la o îmbunătățire a procesului educațional.

Pe de altă parte, alți experți avertizează că eliminarea examenului de admitere ar putea duce la o scădere a motivației elevilor, care ar putea percepe că nu mai există o competiție reală pentru locurile în licee de prestigiu. Aceasta ar putea genera o scădere a standardelor educaționale și o diminuare a calității învățământului liceal. De asemenea, există riscuri legate de faptul că liceele ar putea deveni mai puțin selecțive, ceea ce ar putea duce la o uniformizare a calității educației oferite.

Impactul asupra cetățenilor și a familiilor

Decizia de abrogare a examenului de admitere la liceu va avea un impact semnificativ asupra elevilor și familiilor acestora. Părinții care au investit timp și resurse în pregătirea copiilor lor pentru acest examen pot percepe această schimbare ca pe o nedreptate. De asemenea, elevii care au muncit din greu pentru a obține note bune la Evaluarea Națională pot simți că eforturile lor nu au fost recunoscute în mod corespunzător.

Pe de altă parte, eliminarea examenului poate aduce un sentiment de ușurare pentru mulți elevi și părinți, care s-au confruntat cu stresul și presiunea asociate cu examenele de admitere. Aceasta poate duce la o atmosferă mai pozitivă în ceea ce privește procesul educațional, permițând elevilor să se concentreze mai mult pe învățare și dezvoltare personală decât pe competiția acerbă pentru locuri în liceele de prestigiu.