Creșterea abruptă a prețurilor gazelor naturale a generat o reacție neașteptată în rândul companiilor europene de utilități, care, în încercarea de a face față costurilor în continuă expansiune, revin la combustibilul fosil tradițional: cărbunele. Această mișcare, deși profitabilă pe termen scurt, ridică întrebări serioase despre viitorul energiei în Europa, în contextul angajamentelor de reducere a emisiilor de carbon și a tranziției către surse regenerabile. În acest articol, vom explora motivele din spatele acestei tendințe, implicațiile pe termen lung și perspectivele experților.
Contextul actual al prețurilor gazelor naturale
Recent, prețurile gazelor naturale au atins niveluri record, depășind 80 de euro/MWh în luna septembrie 2026, ceea ce reprezintă cea mai mare valoare înregistrată în ultimii trei ani. Această creștere substanțială a fost influențată de mai mulți factori, printre care se numără conflictul dintre Iran și Statele Unite, care a dus la blocarea livrărilor de gaz natural lichefiat (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz. De asemenea, fluctuațiile cererii și ofertei, împreună cu scăderile de producție din surse regenerabile, au contribuit la sporirea prețurilor.
În acest context, companiile de utilități se confruntă cu o provocare majoră: cum să își mențină profitabilitatea și să asigure un sistem energetic stabil. Revenirea la cărbune pare a fi o soluție temporară, deși extrem de poluantă, care contravine angajamentelor europene de a reduce emisiile de carbon și a promova sursele de energie curată.
Deciziile companiilor de utilități: O alegere economică?
Conform analiștilor din domeniu, se estimează că producția de energie electrică din cărbune ar putea crește cu aproximativ 25% în următoarele șase luni. Centralele pe cărbune au devenit mai profitabile decât cele pe gaz, ceea ce a dus la o inversare a tendinței de eliminare treptată a cărbunelui din mixul energetic european. Această schimbare a fost determinată de costurile ridicate ale gazului, care au modificat raportul de rentabilitate dintre cele două tipuri de centrale.
Cu toate acestea, revenirea la cărbune nu este o soluție simplă. Capacitatea Europei de a recurge la acest combustibil a fost afectată de închiderea multor centrale în ultimii ani, în urma politicilor de mediu care au vizat reducerea emisiilor de carbon. De exemplu, ponderea cărbunelui în mixul energetic european a scăzut de la peste o treime în 1990 la un minim record de 9,2% în 2025, conform Eurostat. Această scădere a fost accelerată de dezvoltarea surselor regenerabile de energie, care, deși pot contribui la producția de electricitate, sunt supuse variabilității condițiilor meteorologice.
Implicarea cărbunelui în mixul energetic european
În ciuda scăderii ponderii cărbunelui, acesta rămâne o parte esențială a mixului energetic european, în special în contextul în care sursele regenerabile nu pot satisface cererea constantă de electricitate. Centralele pe cărbune joacă un rol crucial în echilibrarea sistemului energetic, mai ales în sezonul rece, când producția solară este redusă. Această dependență de cărbune ridică întrebări legate de sustenabilitatea pe termen lung a politicilor energetice europene.
Germania, cea mai mare piață de energie electrică din Europa, este un exemplu concret al acestei dileme. Producția de energie pe bază de cărbune este estimată să atingă un nivel record în trimestrul al patrulea al anului 2026, având în vedere că aproape toată capacitatea de rezervă rămasă pentru centralele pe cărbune este limitată de disponibilitatea acestora. În plus, închiderea ultimei centrale nucleare în 2023 a restrâns și mai mult opțiunile disponibile pentru producția de electricitate, lăsând sistemul mai dependent de combustibilii fosili.
Impactul asupra mediului și angajamentele de reducere a emisiilor
Revenirea la cărbune nu este doar o problemă economică, ci și una de mediu. Cărbunele este cunoscut pentru emisiile sale ridicate de CO2 și alte substanțe poluante, ceea ce contravine angajamentelor Uniunii Europene de a reduce emisiile de gaz cu efect de seră. În 2021, UE a adoptat Pactul Verde European, un plan ambițios care vizează transformarea Europei într-o economie durabilă, cu emisii nete de carbon zero până în 2050.
În acest context, întoarcerea la cărbune pune în pericol realizarea acestor obiective. Experții avertizează că o dependență crescută de cărbune ar putea duce la întârzierea tranziției către surse de energie curată, ceea ce ar putea avea consecințe devastatoare pentru mediu și sănătatea publică. De exemplu, poluarea aerului generată de centralele pe cărbune este asociată cu probleme respiratorii, boli cardiovasculare și alte afecțiuni grave de sănătate.
Perspectivele pe termen lung: Ce urmează pentru sectorul energetic european?
Pe termen lung, analizele sugerează că, în ciuda creșterii pe termen scurt a rentabilității cărbunelui, tendințele globale și angajamentele de mediu vor continua să pună presiune asupra sectorului energetic european. De exemplu, analiștii estimează că cărbunele ar putea rămâne mai ieftin decât gazul pentru producerea energiei electrice pe parcursul anului următor, dar acest lucru nu înseamnă că soluția este viabilă pe termen lung.
În plus, traderii anticipează că problemele de aprovizionare cu gaze vor persista, ceea ce ar putea conduce la o volatilitate continuă a prețurilor. Aceasta va forța companiile de utilități să își reevalueze strategiile și să investească în soluții mai durabile și mai eficiente, inclusiv în tehnologiile de stocare a energiei și în modernizarea infrastructurii energetice.
Concluzie: O alegere dificilă pentru Europa
Decizia de a reveni la cărbune în fața creșterii prețurilor gazelor naturale este una complexă, cu implicații profunde atât pentru economia, cât și pentru mediu. Deși cărbunele poate oferi o soluție temporară pentru a face față crizei energetice, aceasta vine cu costuri pe termen lung care nu pot fi ignorate. Europa se află într-un moment crucial, în care trebuie să își redefinească strategia energetică, să prioritizeze tranziția către surse de energie curată și să găsească un echilibru între cerințele economice și angajamentele de mediu.