Într-un context politic european din ce în ce mai tensionat, Alternativa pentru Germania (AfD) a adoptat o strategie surprinzătoare în campania electorală din Berlin, încercând să câștige voturile imigranților chiar și în fața promisiunilor controversate de deportare. Această abordare a stârnit reacții mixte și a ridicat întrebări importante despre natura și viitorul democrației în Germania, precum și despre impactul pe care astfel de tactici îl pot avea asupra societății multiculturale.
Contextul politic actual
Alegerile din Berlin, programate pentru 20 septembrie 2026, se desfășoară într-un climat politic marcat de polarizare și de o creștere a partidelor de extremă dreapta. AfD a obținut recent un rezultat remarcabil în Saxonia-Anhalt, unde a câștigat 43,8% din voturi, depășind cu mult Uniunea Creștin-Democrată (CDU). Acest succes a fost interpretat ca un semnal al schimbărilor în preferințele alegătorilor germani, în special în rândul celor care se simt neglijați de partidele tradiționale.
Berlinul, un oraș cu o populație diversificată, în care 42,3% dintre locuitori au origini migrante, reprezintă o provocare diferită pentru AfD. Aici, strategia de campanie a partidului se concentrează pe atragerea voturilor imigranților, în special din comunitățile turcă și rusă, prin mesaje care sugerează că aceștia nu sunt problema, ci noii veniți. Această tactică reflectă o schimbare în modul în care extremele drepte din Europa abordează tema imigrației.
Mesajul ambiguu al AfD
AfD a început să folosească platforme de social media, inclusiv TikTok, pentru a comunica cu tinerii alegători din comunitățile imigrante. Campaniile lor în limba turcă și rusă sunt menite să transmită un mesaj de asigurare că nu migranții stabilizați, ci noii veniți sunt considerați problematice. Această strategie, deși ingenioasă, se dovedește a fi problematică, având în vedere că AfD a fost perceput ca cel mai puțin eligibil partid de către alegătorii cu origini migratoare, conform unui studiu realizat de Centrul German pentru Cercetarea Integrării și Migrației (DeZIM).
Deși partidul a reușit să obțină voturi din rândul unor grupuri de migranți, cum ar fi polonezii și etnicii germani mutați din alte țări, rămâne de văzut dacă acest model va fi aplicabil și în rândul comunităților turcești, care reprezintă o parte semnificativă a populației imigrante din Berlin. Această ambivalență în mesajele sale ar putea crea confuzie în rândul alegătorilor, care nu sunt siguri dacă AfD îi consideră parte din soluție sau parte din problemă.
Implicarea votului imigranților
Un aspect crucial al strategiei AfD este recunoașterea faptului că, în Berlin, votul imigranților nu poate fi ignorat. Deși în Saxonia-Anhalt, AfD a câștigat fără a se concentra asupra acestui segment al electoratului, în capitală, situația este diferită. Aici, partidele care doresc să aibă succes trebuie să abordeze nevoile și preocupările comunităților imigrante, o realitate pe care AfD pare să o recunoască acum.
Cu toate acestea, strategia sa de a promite deportarea noilor veniți, în timp ce curtează voturile imigranților deja stabiliți, poate fi percepută ca o ipocrizie. Această abordare duală riscă să alienizeze anumite grupuri de alegători și să creeze o diviziune și mai profundă în societate. Politologul Özgür Özvatan a subliniat că, în cazul grupurilor de imigranți tratate ca fiind de rang secund, se dezvoltă o competiție pentru recunoaștere, care nu se desfășoară împotriva celor care le clasifică, ci între ele însele.
Recompensarea comportamentului conform
AfD pare să adopte o nouă paradigmă în ceea ce privește apartenența. În loc să definească apartenența prin etnie, ca în trecut, partidul promovează ideea că acceptarea în comunitate se poate câștiga prin comportament. Aceasta înseamnă că orice migrant poate deveni parte din societate dacă se conformează normelor stabilite, ceea ce, deși poate părea o abordare inclusivă, are totuși implicații profunde. Aceste norme sunt adesea arbitrare și pot exclude pe cei care nu se conformează cu ele, chiar și în cele mai mici detalii.
Un exemplu relevant este Mayotte, un teritoriu francez cu o populație majoritar musulmană, unde Marine Le Pen a obținut un rezultat record în 2022. Aceasta arată cum, prin eliminarea rasei din ecuație și concentrându-se pe comportament, extremiștii pot câștiga voturi din comunități care, în mod normal, ar fi fost reticente să îi susțină.
Provocările interne ale AfD
Strategiile ambigue ale AfD pot provoca tensiuni interne în cadrul partidului. Multe dintre aceste tactici, deși inițial pot atrage voturi, sunt în contradicție cu valorile fundamentale ale susținătorilor tradiționali ai partidului. În Spania, Vox a întâmpinat provocări similare, iar o campanie de recrutare a muncitorilor din America Latină a dus la o ruptură în rândul bazei sale de susținători. AfD se confruntă cu o dilemă similară, fiind nevoită să balanseze între atragerea voturilor imigranților și menținerea sprijinului din partea alegătorilor săi tradiționali, care sunt adesea reticenți față de orice formă de deschidere față de migranți.
În plus, clarificările oferite de partid cu privire la termenul „remigrație” sunt neclare. Deși AfD afirmă că acest termen se referă doar la deportarea celor fără drept de ședere, avocații constituționali au interpretat această politică ca având rădăcini etnice. Această ambiguitate poate duce la confuzie și la neînțelegeri în rândul alegătorilor, care nu sunt siguri ce va însemna cu adevărat politica partidului.
Impactul asupra societății germane
Strategia AfD de a curtează voturile imigranților, în ciuda retoricii sale de deportare, poate avea consecințe profunde asupra societății germane. Aceasta nu doar că riscă să amplifice diviziunile existente, dar poate contribui și la o radicalizare a politicii. În acest context, este esențial ca partidele tradiționale să abordeze problemele ridicate de comunitățile imigrante, pentru a preveni ca AfD să devină un jucător și mai influent în peisajul politic german.
În final, alegerile din Berlin vor fi un test crucial nu numai pentru AfD, ci și pentru viitorul democrației germane. Cetățenii trebuie să reflecteze cu atenție asupra valorilor pe care doresc să le susțină și să decidă dacă acceptarea și diversitatea sunt priorități pe care vor să le mențină în societatea lor.