Un regim alimentar echilibrat e tot ceea ce ne dorim. De la alimente si ingrediente alese cu atentie pana la renuntarea la grasimi sau la alimente tip fast-food, toate vor fi schimbari care depind de noi si de care depinde sanatatea corpului nostru. Doar ca e foarte usor sa alunecam in directia opusa, in care mancarea „sanatoasa” e inteleasa gresit si dezvoltam o obsesie pentru tot ce e „sanatos”. De aici apare si ortorexia nervoasa.
Ortorexia nervoasa sau ortorexia este o afectiune care se manifesta printr-o obsesie greu de controlat de a manca doar sanatos. Medicul Steve Bratman a fost cel care a venit pentru prima data, in 1997, cu acest termen pentru a descrie o boala cel putin ciudata.
E vorba mai mult despre calitatea mancarii, nu despre cantitate. Spre deosebire de pacientii cu bulimie, anorexie nervoasa, cei cu ortorexie nervoasa se concentreaza pe partea „sanatoasa” a mancarii si a ingredientelor si mai putin pe slabit sau pe silueta. Vor mereu sa aiba mancare „curata”, „pura”, fiind obsedati de beneficiile mancarii sanatoase.
Simptomatologia ortorexiei nervoase este usor de observat si de diagnosticat. Apare teama intensa de mancarea „nesanatoasa”, se evita orice fel de mancare si de ingrediente care intra in aceasta categorie, preocuparea permanenta de mancarea sanatoasa, nutritie, mancat in general. Pacientul nu poate sa devieze de la un anumit stil de a manca si de la regimul alimentar impus, anxietatea se manifesta imediat ce se incearca orice fel de modificari.
Recunosti imediat bolnavul de ortorexie nervoasa pentru ca va verifica obsesiv lista de ingrediente si etichetele de pe absolut orice, renunta fara rost la produse cu gluten, zahar, carbohidrati, grasimi, produse animale. Plus ca se aloca prea mult timp planificarii, cumpararii, gatirii mancarii „sanatoase” pana intr-acolo incat ajunge sa se interfereze cu vietile celor din jur.
Alt simptom tipic pentru ortorexia nervoasa este interesul neobisnuit si critica excesiva legata de comportamentul altora cand e vorba de mancare. Se adauga timpul prea mult petrecut in fata unor meniuri, indiferent de evenimente, pacientii iau la „puricat” tot ce se pune pe masa si atentia la ingrediente si servire e excesiva. Se ajunge pana acolo incat se evita participarea la evenimente si mancarea pregatita de alti oameni, la evenimente private se aduce mancare de acasa doar ca sa nu se interactioneze cu mancarea „necontrolata”.
Din cauza acestor restrictii severe se ajunge la pierdere in greutate, malnutritie, „vindecarea” prin mancarea „sanatoasa” este vazuta ca singura solutie pentru a scapa de toate problemele de sanatate.
Orice fel de incalcare a regulilor stricte legate de nutritia aparent sanatoasa va duce la probleme emotionale, pierderea stimei de sine si schimbarea perceptiei asupra valorii personale.
Cauzele ortorexiei nervoase nu se cunosc. In timp intentiile bune de a mentine o sanatate cat mai buna prin alimentatie corecta si alegerile ingredientelor si alimentelor, toate duse la extrem, se vor transforma in ortorexie. Factorii de risc pentru ortorexia nervoasa ar putea fi: tendintele obsesiv-compulsive, probleme cu alimentatia din trecut, tendinta spre perfectionism, anxietatea ridicata, nevoia permanenta de control.
Se adauga factori sociali, cunostinte legate de nutritie, veniturile mari, acces la produse organice, „curate”, folosirea social media, problemele cu greutatea, prejudecatile. Si studentii care studiaza la facultate nutritia umana, alte specializari axate pe efectele mancarii si dietelor pot sa aiba tendinte spre dezvoltarea ortorexiei nervoase.
Se poate discuta si despre promovarea in social media a unor alegeri sanatoase, alegeri care vor duce cel mai probabil la ortorexie nervoasa pentru ca toti cei care nu reusesc sa aiba o alimentatie bazata doar pe alegerile „sanatoase” vor ajunge sa creada ca nu e bine ce fac, si de aici si ortorexia.
In orice caz, e foarte greu sa diferentiezi intre interesul pentru mancarea sanatoasa si ortorexia nervoasa. Veganii si vegetarienii au sanse mai mari sa dezvolte ortorexia nervoasa, insa alegerea de a fi vegan, vegetariana este un simptom al ortorexiei si nu o cauza. Stii clar ca e vorba de ortorexia nervoasa cand totul se transforma intr-o obsesie cu impact negativ asupra vietii de zi cu zi, cand apare si izolarea.
Diagnosticarea ortorexiei nervoase se va face doar in cabinetul medicului specialist. Se poate apela la ORTO-15, un instrument de screening cu intrebari pentru a vedea care sunt simptomele si comportamentul pacientului, ORTO-R, o versiune imbunatatita a ORTO-15, BOT, un test cu 10 intrebari pentru screening, cu variante Da, Nu, EHQ, chestionar despre comportamentul pacientului vizavi de nutritie, consum, sentimente.
Ca sa ai diagnostic clar de ortorexie nervoasa va trebui sa ai comportament obsesiv, ganduri obsesive, totul legat de mancarea sanatoasa, anxietate dusa la extrem, restrictii severe, si un comportament care va influenta viata de zi cu zi, plus dependenta emotionala de orice tine de mancarea sanatoasa in aparenta.
Cat despre efectele negative ale ortorexiei nervoase, acestea pot fi grupate in trei mari categorii:
- Fizice-malnutritie, anemii, artimii si ritm cardiac anormal de lent, probleme digestive, dezechilibre electrolitice, hormonale, acidoza metabilica, sistem imunitar slabit;
- Psihologice-frustrare intensa, sentiment permanent de vina, timp prea mult petrecut pentru cautarea problemelor ingredientelor, alimentelor, substantelor daunatoare din ele, timp prea mult cu documentarea, catalogarea, cantarirea alimentelor, ingredientelor, planificarea meselor, scaderea productivitatii, activitatii sociale, placerii de a trai pana la urma;
- Sociale-anxietate, temeri nejustificate cand nu exista controlul asupra mancarii, trebuie sa stii mereu ce combinatii faci si cand mananci anumite tipuri de mancare, superioritate nejustificata legata de diete si de cunostintele legate de alimentatie, izolare sociala frecventa.
Cum tratam ortorexia nervoasa? Primul pas si cel mai important ca sa discutam despre tratarea ortorexiei nervoase este identificarea ei. Pacientul trebuie sa constientizeze ca are o problema si sa „citeasca” semnalele evidente in cheia corecta. Odata ce ti-ai dat seama ca ai o afectiune trebuie sa apelezi la un medic, la un psiholog, la un specialist in diete, nutritionist. De multe ori tratarea ortorexiei nervoase se va face plecand de la ideea ca aceasta afectiune este o variatie a anorexiei sau a unei boli obsesiv-compulsive.
Se vor recomanda tratamente diverse, de la psihoterapie la expunere si introducere graduala a mancarii care declanseaza simptomatologia, la modificari comportamentale, schimbarea gandirii, restructurarea ei, forme diferite de training relational, exercitii de respiratie sau yoga, de exemplu, revenirea la o greutate normala.
Nu conteaza greutatea, statura, rasa sau varsta, toata lumea va dezvolta la un moment dat ortorexia nervoasa daca toti factorii de risc, declansatori sunt intruniti. Un rol foarte important il are si educatia legata de nutritia corecta si de intelegerea nutritiei umane. Doar asa pacientii cu ortorexie pot sa inteleaga, sa limiteze, sa elimine credintele false si gandurile problematice legate de mancarea „sanatoasa”.