Psihologia e un domeniu fascinant. Si ca orice domeniu care a evoluat de-a lungul existentei sale, si in psihologie au tot aparut teorii si idei din ce in ce mai interesante, care au adus explicatii si noutati in privinta unor comportamente despre care nu stiam prea multe. Noile idei si teorii din psihologie sunt cu atat mai importante cu cat ne pot ajuta sa ne intelegem mai bine si sa gasim explicatii pentru multe momente in care e foarte dificil sa intelegem cum, dar mai ales de ce s-a intamplat un anumit lucru.
Ideile si teoriile noi din psihologia moderna apar in urma unor experimente, unor studii de amploare. Nu e vorba doar de o reluare a unor teorii din trecut si o confirmare a lor, ci de incercari de a veni cu noutati si cu noi modalitati de a intelege modul de gandire si emotiile, sentimentele umane, personalitatea umana.
Noile idei si teorii din psihologie isi propun un lucru simplu: sa explice ce e evident, ce e neinteles, ce a fost pana acum un mister sau poate un tabu. Si de fiecare data reusesc sa o faca in termeni foarte interesanti si neasteptat de simpli. Drept dovada am adunat in randurile ce urmeaza noua teorii si idei noi din psihologie care sunt mult prea cool ca sa nu stii si tu de ele.
„Inghetarea” dispozitiei. Stim deja din psihologie ca exprimarea emotiilor ar trebui sa ne faca sa ne simtim mai bine. De exemplu, daca scapi de furie si o exprimi cumva vei putea scapa si de sentimentele ostile.
„Inghetarea” dispozitiei este o teorie din psihologie care isi propune sa demonstreze ca se poate si altfel. In experimentele facute de-a lungul anilor s-au folosit pastile cu efect placebo care puteau alterna dispozitia unei persoane doar in… teorie. Cu aceste pastile care nu faceau efectiv nimic luate in situatii stresante sau cand intervenea furia participantii la experimente se simteau mai bine si furia era redusa.
In viata de zi cu zi, daca esti furios sau ai emotii, sentimente puternice pe care ai vrea sa le exprimi, poti sa iti spui ca nu trebuie sa le exprimi, obtinandu-se acelasi efect pozitiv ca in cazul pastilei placebo.
Feedback facial. Aici suntem pe teritoriul teoriei emotiilor din psihologie. E vorba despre modelul feedbackului facial care e bazat pe urmatoarea teorie: expresia fetei noastre ajuta enorm in controlul modului in care ne simtim la interior. Teoria a fost testata si in practica pe subiecti care au primit injectii cu Botox, o substanta care paralizeaza musculatura faciala. Pentru ca nu puteau sa isi mai miste muschii faciali subiectii testelor nu mai puteau empatiza cu emotiile celor din jur. Rezultatele nu au fost concludente si reproduse mai tarziu, din pacate, asta pentru ca Botoxul nu duce la detectarea de emotii diferite inainte de injectii.
Afirmarea sinelui sau autoafirmarea. Stuart Smalley, acum Senatorul Al Franken, a facut celebra aceasta teorie. El a afirmat despre sine ca e suficient de bun, suficient de inteligent si ca oamenii il plac. Prin afirmarea sinelui sau autoafirmare iti recapeti puterea interioara de care ai nevoie ca sa reusesti in diferite scenarii.
Dar exista si un risc asumat. Cei care se bazeaza prea mult pe afirmarea sinelui nu vor putea sa urmeze un scop anume, indeplinirea unui obiectiv dupa ce intervine esecul. Ajungi sa internalizezi esecul si succesul in viitor va fi mai putin probabil.
Partinirea retrospectiva. Biasul retrospectiv a fost descoperit in anii 1970 de catre cercetatorii de la Universitatea din Ierusalim. O tendinta comuna a oamenilor este sa se gandeasca ca au avut dreptate in legatura cu prezicerea rezultatului unui eveniment, desi in realitate s-au inselat. Biasul retrospectiv imbraca forma lui „Stiam eu, am stiut asta de la bun inceput”. Asa ajungi sa generezi convingeri nejustificat de optimiste, prin omiterea esecurilor.
Recent, cercetatorii au descoperit ca poate fi prevenita aceasta atractie a retrospectivei si consecintele negative prin interventii bine gandite de testare a realitatii, pana sa afirmi ca stiai ce se va intampla.
Ratacirea mintii. Poate ajuta gandirea si rationamentul in multe situatii. Rezolvi probleme intr-un mod mai creativ, planifici mai eficient totul daca iti lasi mintea sa „rataceasca”, sa „zburde” in tot felul de directii. Aceasta „ratacire” e involuntara, apare mai des cand avem sarcini repetitive sau care ne plictisesc. Procesul din spatele ei este asociat cu modul implicit al functiei cerebrale, apare si influenta distrofica, o consecinta a neacordarii atentiei unei sarcini pe care o realizam in momentul in care se manifesta ratacirea mintii.
Piciorul dublu in usa. Strategia piciorului in usa este una cunoscuta si folosita in psihologia moderna pentru a determina oamenii sa realizeze o sarcina complexa prezentandu-se mai intai una simpla, mica. Stragegia piciorului dublu in usa e mai complicata. Cercetatorii care au efectuat studii pentru confirmarea efectelor sale au ajuns la concluzia ca un participant poate fi convins cu ajutorul sau sa realizeze diverse activitati care ii conserva si energia.
Cererea de indeplinire a sarcinilor va veni in trei etape. Se va incepe cu o sarcina mica, simpla, se continua cu una medie si se incheie cu sarcina complexa, mare. Sarcina de la final nu mai e asa de grea pentru participanti, nu mai sunt intimidati de ea, nu mai conteaza nici lungimea sarcinii si cat timp dureaza sa o indeplineasca subiectii.
Euristica afectului. Euristica implica reguli de aur, importante ce permit oamenilor sa emita judecati si sa rezolve probleme. Euristica afectului se refera la tendinta ilogica de a prezice riscul pe baza raportarii la lucrul, sarcina respectiva, cat de inspaimantatoare pentru noi este, in loc sa ne raportam la probabilitate. De exemplu, oamenii vor face orice sa evite bolile rare, de care le e foarte frica, decat sa evite bolile care sunt mai probabile, dar care nu aduc suferinta si durere atat de mari, nu e asa de evidenta prezenta acestor caracteristici.
„Sablonul” tinta. E o teorie din psihologia moderna foarte interesanta. Daca incepem sa cautam printr-un set complex de stimului, o strada foarte aglomerata, de exemplu, trebuie sa identificam sursele pericolului posibil. „Sablonul” tinta ne ajuta sa cautam ce avem nevoie in situatii de o complexitate mai mare. Jocurile de actiune imbunatatesc abilitatile de scanare in situatii reale complexe. Atentia noastra e mai buna cu cat jocurile video au actiune mai dinamica.
Imediat apar si reprezentari mentale ale obiectelor tinta folosite in timpul cautarilor vizuale. Esti atent la ce conteaza cu adevarat pentru cautarea ta si restul elementelor din fata ta, din jur sunt filtrate, practic nu le mai vezi, nu mai esti atent la ele. Nu e vorba de imagini statice, totul e flexibil si reprezentarile, sabloanele evolueaza si se actualizeaza in functie de experiente si de context.
Triada intunecata. Combinatia intre narcisism, psihopatie si machiavelism este foarte greu de gestionat, poate avea efecte negative de fiecare data. Trebuie sa te feresti de cei care au toate cele trei trasaturi psihologice, sa incerci sa gestionezi cat mai bine relatia cu ei daca nu vrei sa ajungi la dezastru pe toate planurile.
Intr-un studiu longitudinal al trasaturilor de personalitate si succesului in cariera s-a constatat insa ca fix acesti oameni care au toate trei trasaturile „rele” tind sa aiba succes si sa evolueze mai rapid in cariera lor, sa castige mai bine. Ba mai mult, acesti oamenii ii vor depasi si pe cei mai constiinciosi, obsesiv-compulsivi, care muncesc, muncesc, si iar muncesc.